marți, 21 februarie 2012

Iluzii (1)

In articolul precedent am postat despre cum vedem noi realitatea,mai bine spus cum o vede mintea noastra care ''naste'' mereu iluzii. Astazi voi continua sa scriu despre aceste iluzii(care produc deziluzii) intr-un mod mai concret si ma voi referi la cele mai importante care sunt de altfel si foarte disfunctionale in raport cu viata noastra. Una dintre ele, este ca trebuie sa fii un om respectabil, sa fii un om iubit si apreciat , sa fii important, toate acestea pentru a fi fericit(sau implinit). Multi spun ca avem o tendinta naturala sa fim iubiti si apreciati, sa apartinem cuiva sau la ceva. Este complet gresit. Renuntati la aceasta iluzie si veti gasi fericirea. Tendinta naturala a noastra este de a fi liberi si de a iubi, nu de a fi iubiti. Cand te agati de aceasta idee, viata este distrusa , cand te cramponezi incetezi sa mai existi si asta este foarte grav. Mark Twain spune foarte cuprinzator: ''Nimic nu este mai trist pe lumea asta decat un tanar pesimist''. Chiar si in scrierile crestine, budiste, zen sau taoiste sunt scrise aceste invataturi, insa oamenii timp de cateva mii de ani au deformat cu totul sensul acestor cuvinte pline de adevar. Trebuie sa intelegm ca unul din scopurile noastre este sa iubim neconditionat si atunci la randul nostru vom primi ceea ce meritam dar fara sa ''ardem'' de acesta nevoie de a fi mereu iubiti si respectati.E o durere crunta de care majoritatea oamenilor sufera,este un drog luat de la ceilalti si de care nu scapi niciodata. O alta iluzie destul de grava, spun eu, este aceea ca tu te confunzi cu toate acele etichete pe care oamenii ti le-au pus sau pe care ti le-ai pus tu insuti. Este necesar sa intelegi ca nu este asa. Exemplu: in ziua in care cineva iti spune ca esti un geniu si tu o iei in serios, ai dat de necaz. Realizezi de ce? Pentru ca de acuma incolo devii tensionat, trebuie mereu sa fii la inaltimea etichetei pe care ai primit-o si mai mult decat atat trebuie sa o pastrezi. Dupa fiecare ''reprezentatie'' de-a ta, mintea te inunda cu tot felul de intrebari de genul :''oare m-am descurcat FOARTE BINE?, ma mai considera oamenii un GENIU?, mai sunt DEASUPRA TUTUROR?. Ceea ce trebuie sa faci in acest caz e sa distrugi eticheta, sa intelegi ca asta este parerea altcuiva, este doar o perceptie a lui despre tine in acel moment.Perceptille oamenilor sunt mult mai schimbatoare decat vremea si asa va fi mereu.Conteaza ce esti tu? Conteaza ca esti nebun? Conteaza ca esti ''cool''? Conteaza ca esti slab? Sau ca esti tare? Ceee ce conteaza este sa ramai constient ,traind si ''vazand'' viata clipa de clipa. Mai exista o alta iluzie a oamenilor, aceea ca evenimentele exterioare au puterea sa te raneasca. Nu au. Pentru ca tu esti cel care le dai aceasta putere. Cum? Reactionand la orice si aplicand judecati eronate, pentru ca egoul tau nu poate concepe sa fie diminuat. Un mare maestru spiritual ,Osho, spunea ca:"un destept actioneaza, un prost reactioneaza".E adevarat ce spune el? Da, pentru ca de fiecare data cand ne supara ceva sau cineva sau cand ni se intampla lucruri nedorite, cautam sa gasim un vinovat, de cele mai multe ori in exterior. De exemplu iti organizezi un picnic intr-o duminica, dar cand ajungi acolo vine ploaia si mergi suparat acasa, dand vina pe conditiile meteo. Ploaia te-a facut sa fii atat de suparat? Nu, reactia mintii tale care in continuu a creat un scenariu emotional negativ. Sau cineva afirma ca esti prost.Este obligatoriu sa reactionezi virulent? Nu. Dar noi suntem atat de controlati de zgomotul mental si de emotii si pare ca suntem nevoiti sa ''luam atitudine'' pentru a demonstra ca nu suntem ci dimpotriva ca sunt mari si tari. Nu aveti nimic de demonstrat nimanui. Ce este de facut in asemenea situatii? Nu reactiona imediat. Observa-te in acel moment si vezi ce emotii te cuprind,si fii doar atent la mintea ta.Dupa un timp o sa vezi ca reactia celuilalt a fost una de natura inconstienta,o sa vezi ca si el la randul lui e controlat de aceste tipare emotionale, pentru ca numai dupa cateva clipe regreta ceea ce ti-a zis. Iar viata este prea scurta ca sa-ti permiti luxul de a-ti face timp pentru regrete si resentimente Voi continua si in articolul urmator sa scriu despre alte iluzii din viata noastra. Pe curand!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu